Xerxes I

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
Xerxes I de Persia
Khașayathiya Khșayathiyanam,
Regele Regilor
Xerxes Image.png
Xerxes I
Date personale
Născut519 î.Hr.
Persia
Decedat465 î.Hr. (la 54 ani)
Persia
ÎnmormântatIran Modificați la Wikidata
PărințiDarius I
Atossa[*] Modificați la Wikidata
Frați și suroriArtazostre[*]
Gobryas[*]
Arsames[*]
Artobazanes[*]
Ariamenes[*]
Ariabignes[*]
Abrocomes[*]
Masistes[*]
Achaemenes[*]
Arsames[*] Modificați la Wikidata
Căsătorit cuVasti[*]
Amestris[*]
Estera Modificați la Wikidata
CopiiArtaxerxes I
Amytis[*]
Artabanus[*]
Q3507242[*]
Histaspes[*]
Darius[*]
Rodoguna[*] Modificați la Wikidata
CetățenieStandard of Cyrus the Great (Achaemenid Empire).svg Imperiul Ahemenid Modificați la Wikidata
ReligieZoroastrism Modificați la Wikidata
Ocupațieom de stat Modificați la Wikidata
Apartenență nobiliară
TitluriFaraon al Egiptului
Familie nobiliarăAhemenidă,
Domnie
Domnie486 î.Hr465 î.Hr. (21 ani)
ÎncoronareOctombrie 485 î.Hr.
PredecesorDarius cel Mare
SuccesorArtaxerxes I

Xerxes I (Khșayareș, scriere persană modernă: خشایارشاه), fiul lui Darius cel Mare și al Atossei, s-a născut în jurul anului 520 î.Hr. Domnea peste o sută douăzeci și șapte de țări, de la India până în Etiopia.[necesită citare] Devine suveran al Imperiului Persan în 486, la moartea tatălui său. Reprimă cu brutalitate răscoalele Egiptului (486) și Babilonului (482). În 480 pornește într-o expediție care urmărea cucerirea Greciei. Armata sa, care după unele surse număra peste două milioane de oameni, forțează cu pierderi grele trecerea prin defileul Termopile apărat de trei sute de spartani („Cei trei sute”) conduși de Leonidas, regele Spartei. Transformă Atena, părăsită de locuitori, în ruine. Înfrânt la Salamina, își părăsește armata, care va fi zdrobită la Plateea (479) și se retrage în Asia, unde mai târziu moare asasinat (465 î.Hr.).

Xerxes a fost identificat cu regele fictiv Ahașveroș în Cartea Esterei.[1] Acea carte este considerată pe larg drept fictivă.[2][3][4]

Anecdotă (după Herodot)[modificare | modificare sursă]

În timpul traversării strâmtorii Hellespont (Dardanele), Xerxes a ordonat ca marea să fie pedepsită cu 300 de lovituri de bici și să fie blestemată, pentru că o furtună întârziase îmbarcarea spre Europa.[5]

Basorelief reprezentându-l pe Xerxes, la o poartă a palatului său din Persepolis

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Stoneman 2015, p. 9.
  2. ^ McCullough, W. S. () [15 December 1984]. „AHASUREUS – Encyclopaedia Iranica”. Encyclopædia Iranica. Accesat în . There may be some factual nucleus behind the Esther narrative, but the book in its present form displays such inaccuracies and inconsistencies that it must be described as a piece of historical fiction. 
  3. ^ Meyers, Carol (). Barton, John; Muddiman, John, ed. The Oxford Bible Commentary (în engleză). Oxford University Press. p. 325. ISBN 9780199277186. Like the Joseph story in Genesis and the book of Daniel, it is a fictional piece of prose writing involving the interaction between foreigners and Hebrews/Jews. 
  4. ^ Hirsch, Emil G.; Dyneley Prince, John; Schechter, Solomon (). Singer, Isidor; Adler, Cyrus, ed. „ESTHER”. JewishEncyclopedia.com. Accesat în . The vast majority of modern expositors have reached the conclusion that the book is a piece of pure fiction, although some writers qualify their criticism by an attempt to treat it as a historical romance. 
  5. ^ en The History by Herodotus, translated by George Rawlinson, eBooks@Adelaide, The University of Adelaide Library, South Australia, 2012. The Seventh Book: "So when Xerxes heard of it he was full of wrath, and straightway gave orders that the Hellespont should receive three hundred lashes, and that a pair of fetters should be cast into it."

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]


Xerxes I
Naștere: 519 î.Hr. Deces: 465 î.Hr.
Predecesor:
Darius I cel Mare
Mare Rege al Persiei
485 î.Hr.465 î.Hr.
Succesor:
Artaxerxes I al Persiei
Faraoni al Egiptului
485 î.Hr.465 î.Hr.