Quintus Horatius Flaccus - Wikipedia Quintus Horatius Flaccus De la Wikipedia, enciclopedia liberă Sari la navigare Sari la căutare Deși acest articol conține o listă de referințe bibliografice, sursele sale rămân neclare deoarece îi lipsesc notele de subsol. Puteți ajuta introducând citări mai precise ale surselor. Quintus Horatius Flaccus Quintus Horatius Flaccus Date personale Născut 8 decembrie 65 î.Hr.[3][4][5] Venosa, Italia[4][5] Decedat 27 noiembrie 8 î.Hr. (56 de ani)[3][4] Roma, Roma Antică Înmormântat Roma Cetățenie Roma Antică Etnie Ancient Romans[*]​ Ocupație poet scriitor filozof Activitate Limbi limba latină[1]  Pregătire Cratippus of Pergamon[*]​[2] Aristos of Ascalon[*]​  Opere semnificative Ars poëtica (Horatius)[*][[Ars poëtica (Horatius) |​]]  Modifică date / text  Quintus Horatius Flaccus, în limba română Horațiu, (n. 8 decembrie 65 î.Hr., Venosa; d. 27 noiembrie 8 î.Hr., Roma) a fost unul dintre cei mai importanți poeți romani din "perioada de aur" a literaturii romane ("Secolul lui Augustus") sau "epoca augustană", cuprinsă între 43 î.Hr. (moartea lui Cicero) și 14 d. Hr. (moartea împăratului Augustus). Cuprins 1 Biografie 2 Opera 2.1 Satirele 2.2 Epodele 2.3 Odele 2.4 Epistole 3 Repere ale operei lui Horațiu 4 Traducători români din operele lui Horațiu 5 Citate 6 Note 7 Bibliografie 8 Legături externe Biografie[modificare | modificare sursă] Horațiu s-a născut la 8 decembrie 65 î.Hr. în Venusia (astăzi Venosa) din provincia Apulia, fiu al unui libert (sclav eliberat). Tatăl său avea funcția de coactor argentarius (încasator de impozite) și realizase o oarecare avere. Familia se mută la Roma și Horațiu are posibilitatea să obțină o cultură aleasă, frecventând școala de retorică a lui Orbilius. Continuă studiile la Academia din Atena, ocupându-se în special de filosofie și poezie. După asasinarea lui Caesar în anul 44 î.Hr., Horațiu se alătură trupelor republicane conduse de conspiratorii Brutus și Cassius și devine tribun militar. După înfrângerea suferită în bătălia de la Philippi (42 î.Hr.) în fața trupelor lui Marcus Antonius și Octavianus Augustus (viitorul împărat), Horațiu se întoarce la Roma, beneficiind de o amnistie generală instituită de învingători. Averea părintească a fost însă confiscată, Horațiu obține o funcție de secretar în administrația statului și are timp să se dedice poeziei. Primele sale versuri sunt remarcate de Virgiliu, pe atunci "Poeta laureatus" al Romei, care îl prezintă nobilului și influentului încurajator al artelor, Gaius Maecenas. Între Horațiu și Maecenas se dezvoltă o strânsă și durabilă prietenie. În anul 33 î.Hr., Maecena îi dăruiește o proprietate în regiunea munților Sabinici, nu departe de Roma. Aici are liniștea și tihna (otium) necesare pentru a se dedica întru-totul creației sale literare. După moartea lui Virgiliu, în anul 19 î.Hr., Horațiu este cel care primește distincția de "Poeta laureatus". În anul 8 î.Hr. Maecena moare și în același an, la 27 noiembrie, moare și Horațiu, fiind înmormântat pe colina Esquilina. Opera[modificare | modificare sursă] Creația lui Horațiu s-a păstrat în întregime până în zilele noastre și poate fi împărțită în trei perioade: Opera timpurie (42 î.Hr.-30 î.Hr.): Satirae, satire care evoluează de la tonul violent sau sarcastic la ironia amuzantă și înțeleaptă, prin care răzbate conținutul didactic, dar și grație spirituală, umor și eleganță Epodon liber Perioada clasică a maturității (31 î.Hr.-20 î.Hr.): Carmina I-III, unde este prefigurată concepția epicureică echilibrată a poetului și realismul său psihologic Epistulae I, prin care se realizează trecerea de la satira personală la filozofia morală Opere târzii (18 î.Hr.-13 î.Hr.): Carmen saeculare, imn scris la cererea împăratului August în cinstea Dianei și a lui Apollo Carmina IV Epistulae II, cuprinde celebra Ars poetica, în care sunt formulate principiile clasicismului antic reluate ulterior de Boileau și Pope. Satirele[modificare | modificare sursă] Satirae, 1577 Cele două cărți cu Satire (Satirae), numite de Horațiu Sermones ("Convorbiri"), cuprind 18 poezii scrise în hexametre dactilice, inspirate din operele satiricului Gaius Lucillius. Sub forma unui dialog cu Maecena, sunt tratate teme etice, criticându-se, pe baza unor exemple, ambiția nemăsurată, prostia, avariția, defecte și vicii care îi fac pe oameni nefericiți, într-un mod tolerant și cu umor, fără asprimea predecesorului său. Uneori se referă la slăbiciunile propriei sale persoane. Dialogul dintre poet și interlocutorul său ia sfârșit prin postularea principiului epicurian, al cărui adept a fost Horațiu, bazat pe preconizarea ataraxiei, a echilibrului interior și armoniei: "Est modus in rebus, sunt certi denique fines, Quos ultra citraque nequit consistere rectum" "E o măsură-n toate: tu, drumul drept îl ține Și nu călca hotarul pus între rău și bine" (Sermones, I,1: trad. de Al. Hodoș și Th. Măinescu) Epodele[modificare | modificare sursă] Cartea Epodelor (Epodon liber, din limba greacă: "epódos" = refren), denumită de Horațiu "Iambi", deși numai o parte din poezii sunt scrise în ritm iambic, restul în dactile, cuprinde 17 poeme lirico-satirice cu referire la evenimentele și problemele politice ale epocii, după modelul poetului grec Archilochos din Paros. Odele[modificare | modificare sursă] Horațiu a scris patru cărți de ode, intitulate "Carmina", care cuprind 104 poeme pe teme civice, mitologico-religioase, politice, morale, erotice, bacchice, unele consacrate Romei sau lui Augustus, reprezentând o culme a măiestriei sale poetice. Primele trei cărți au fost realizate în anul 23 î.Hr., ultima în anul 13 î.Hr. Ca modele i-au folosit creațiile din literatura greacă ale lui Alceu, Anakreon, Pindar și Sappho. Spre deosebire de predecesorii săi greci, odele lui Horațiu sunt poezii lirice pure și nu au fost transpuse pe muzică. Meditația asupra scurgerii ireversibile a timpului este un motiv major în odele horațiene, încercarea de a opri trecerea timpului și apropierea sfârșitului prin rugăminți și ofrande aduse zeilor este zadarnică (Carmina, II,14: Ad Postumum). Având în vedere meditația asupra acestor motive, în oda Ad Leuconoen, poetul îndeamnă la trăirea clipei - carpe diem - și renunțarea la cercetarea inutilă a viitorului: Spem longam reseces. Dum loquimur, fugerit invida / aetas: CARPE DIEM, quam minimum credula postero! ("Speranța după timp ți-o păsuiește / căci vremea, cât de rea, se scurge cât vorbim / CULEGE ZIUA CEA DE ASTĂZI, ce va fi mâine noi nu știm!” - Carmina, I,11: Ad Leuconoen) În poemul-epilog al cărții a treia de Ode se regăsește expresia celebră a motivului autoelogiului propriei opere literare: Exegi monumentum... (Carmina, III,30). Carmen saeculare, scrisă cu ocazia sărbătorilor „seculare” (ludi saeculares) organizate de împăratul Augustus (17 î.Hr.), este oda patriotică cea mai avântată închinată gloriei Romei. Epistole[modificare | modificare sursă] Epistulae ("Scrisori"), două cărți (20 și 13 a.Chr.) în hexametru dactilic cu problematică filosofică, morală, literară etc. Ca filosof, Horațiu preferă principiul aristotelian al "căii de mijloc de aur" (aurea mediocritas) și învățăturile lui Epicur, conform cărora plăcerea reprezintă bunul unic, iar durerea singurul rău existent. Adevărata plăcere se găsește în starea de absolută liniște sufletească, în tihnă, într-un mod de viață bazat pe virtuțile majore (mores maiorum): modestia, curajul, fidelitatea, statornicia, dreptatea și respectul. A doua carte de epistole este consacrată problemelor literaturii. Se remarcă printre ele "Epistula ad Pisones" ("Scrisoare către Pisoni", Lucius Calpurnius Piso, consul în anul 15 a.Chr., și cei doi fii ai săi, Lucius și Gaius, iubitori și protectori ai literelor), cunoscută mai târziu ca "Ars poetica" ("Artă poetică"). Fără a avea pretenția de a redacta un tratat de poetică după toate regulile, Horațiu își exprimă clar în 476 de versuri, sub forma unei conversații prietenești cu Pisonii, ideile sale referitoare la problemele scrierii operelor literare. Această operă a exercitat o deosebită influență asupra posterității, până în timpurile moderne. Astfel Nicolas Boileau-Despréaux, poet și critic literar francez, sintetizează în "Art poétique" 1674) principiile clasicismului, fructificând izvoarele antice: Aristotel (poezia este o imitație a vieții - mimesis) și ideile estetice ale lui Horațiu. Repere ale operei lui Horațiu[modificare | modificare sursă] Opera lui Horațiu, prin concepția filosofică, spiritul ei larg, lirismul avântat, înclinația satirică, ironia fină, eleganța și concizia, varietatea de ritmuri a versurilor, valorificarea experienței umane și artistice în funcție de principiile morale, a găsit un ecou profund în conștiința artistică a multor poeți moderni, printre care și Mihai Eminescu, admirator entuziast al marelui poet latin. Seninătății, echilibrului armonios din meditațiile horațiene îi corespunde o artă literară întemeiată pe simetrie, pe stăpânirea rațională a expresiei. Traducători români din operele lui Horațiu[modificare | modificare sursă] Alexandru Hodoș Theodor Măinescu Petre Stati Dan Slușanschi Dumitru C. Ollănescu-Ascanio Ionel Marinescu Lozinschi Doina Citate[modificare | modificare sursă] Quae virtus et quanta sit vivere parvo! ("A se mulțumi cu puțin este o virtute atât de mare!") - Sermones, II,2,1 Dum licet, in rebus iucundis vive beatus! ("Fii fericit cu lucrurile plăcute, cât îți este cu putință") - Sermones, II,6,96 Ira furor brevis est; animum rege, qui nisi paret, imperat. ("Mânia este o nebunie de scurtă durată; stăpânește-ți mânia, căci dacă nu este ținută în frâu, ea îți poruncește") - Epistulae, I,2,62-63 Carpe diem, quam minimum credula postero! ("Trăiește-ți ziua de azi, nu te încrede în cea următoare!") - Carmina, I,11,7-8 Dimidium facti qui coepit habet. ("Lucrul început este pe jumătate făcut.") - Sermones, I,2,14 Beatus ille procul negotiis... ("Fericit acela departe de orice griji...") - Epodae, II,1 Quidquid praecipies, esto brevis! ("Orice sfat vei da, să fii concis!") - Ars poetica, 335 Scribendi recte sapere est et principium et fons. ("Bunul simț este pentru scrisul cel bun și izvor, și principiu") - Ars poetica, 309 Note[modificare | modificare sursă] ^ Mirabile: Archivio digitale della cultura medievale  ^ Dictionnaire des philosophes antiques II[*]​, p. 502  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor) ^ a b http://www.treccani.it/enciclopedia/quinto-orazio-flacco_(Enciclopedia-Italiana)/  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor) ^ a b c Q45181613[*]​  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor) ^ a b EB-11 / Horace[*]​  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor) Bibliografie[modificare | modificare sursă] Eugen Cizek: Istoria literaturii latine, Ed. Adevărul S.A., București, 1994, reeditare la editura "Corint" Traian Costa și Mihai Nichita (ed.): Horatius: Opera omnia, Ed. Univers, București, 1980 Bernhardt Kytzler: Horaz. Eine Einführung, Reclam-Verlag, Stuttgart, 2000 Legături externe[modificare | modificare sursă] Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Quintus Horatius Flaccus Q.Horatius Flaccus: Opera completă în limba latină Quintus Horatius Flaccus (en.) Espace Horace: Oeuvres choisies (fr.) Centro Studi Oraziani (it.) Informații bibliotecare BIBSYS: 90055203 BNE: XX891549 BNF: cb11886570b (data) CiNii: DA00782980 GND: 118553569 ISNI: 0000 0001 2145 2178 LCCN: n79081354 LNB: 000000375 MusicBrainz: af616f1f-6242-4802-a1bf-8d3f0647083c NDL: 00540086 NKC: jn20000603003 NLA: 35206138 NSK: 000013522 RSL: 000083136 ICCU: IT\ICCU\CFIV\000246 SELIBR: 189659 SNAC: w6pk0m9c SUDOC: 026659166 ULAN: 500404135 VIAF: 100227522 WorldCat Identities (via VIAF): 100227522 Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Quintus_Horatius_Flaccus&oldid=13735974 Categorii: Nașteri în 65 î.Hr. Decese în 8 î.Hr. Poeți latini Literatură latină Nașteri pe 8 decembrie Decese pe 27 noiembrie Romani din secolul I î.Hr. Scriitori ai secolului I î.Hr Eponime ale asteroizilor Categorii ascunse: Erori CS1: parameter link Pagini cu citări fără titluri Pagini cu citări de simple URL-uri Articole cu legături către elemente fără etichetă Articole fără note de subsol Articole Wikipedia cu identificatori BIBSYS Articole Wikipedia cu identificatori BNE Articole Wikipedia cu identificatori BNF Articole Wikipedia cu identificatori CINII Articole Wikipedia cu identificatori GND Articole Wikipedia cu identificatori ISNI Articole Wikipedia cu identificatori LCCN Articole Wikipedia cu identificatori LNB Articole Wikipedia cu identificatori MusicBrainz Articole Wikipedia cu identificatori NDL Articole Wikipedia cu identificatori NKC Articole Wikipedia cu identificatori NLA Articole Wikipedia cu identificatori NSK Articole Wikipedia cu identificatori RSL Articole Wikipedia cu identificatori SBN Articole Wikipedia cu identificatori SELIBR Articole Wikipedia cu identificatori SNAC-ID Articole Wikipedia cu identificatori SUDOC Articole Wikipedia cu identificatori ULAN Articole Wikipedia cu identificatori VIAF Articole Wikipedia cu identificatori WorldCat-VIAF AC with 20 elements Articole Wikipedia cu informații bibliotecare Meniu de navigare Unelte personale Nu sunteți autentificat Discuții Contribuții Creare cont Autentificare Spații de nume Articol Discuție Variante Vizualizări Lectură Modificare Modificare sursă Istoric Mai mult Căutare Navigare Pagina principală Schimbări recente Cafenea Articol aleatoriu Facebook Participare Cum încep pe Wikipedia Ajutor Portaluri tematice Articole cerute Donații Trusa de unelte Ce trimite aici Modificări corelate Trimite fișier Pagini speciale Navigare în istoric Informații despre pagină Citează acest articol Element Wikidata Tipărire/exportare Creare carte Descarcă PDF Versiune de tipărit În alte proiecte Wikimedia Commons Wikiquote Wikisource În alte limbi Afrikaans አማርኛ Aragonés العربية مصرى Asturianu تۆرکجه Башҡортса Žemaitėška Беларуская Беларуская (тарашкевіца)‎ Български Brezhoneg Bosanski Català Čeština Cymraeg Dansk Deutsch Zazaki Ελληνικά English Esperanto Español Eesti Euskara فارسی Suomi Võro Français Furlan Gaeilge Galego עברית हिन्दी Fiji Hindi Hrvatski Magyar Հայերեն Interlingua Bahasa Indonesia Ido Íslenska Italiano 日本語 ქართული Қазақша 한국어 Kurdî Kernowek Latina Lingua Franca Nova Lietuvių Latviešu Malagasy Македонски മലയാളം Монгол मराठी Bahasa Melayu Nāhuatl Nederlands Norsk nynorsk Norsk bokmål Occitan ਪੰਜਾਬੀ Polski Piemontèis Português Tarandíne Русский Sardu Sicilianu Srpskohrvatski / српскохрватски Simple English Slovenčina Slovenščina Српски / srpski Seeltersk Svenska Kiswahili தமிழ் Tagalog Türkçe Татарча/tatarça Українська Oʻzbekcha/ўзбекча Tiếng Việt Volapük Walon Winaray 吴语 中文 粵語 Modifică legăturile Ultima editare a paginii a fost efectuată la 3 decembrie 2020, ora 14:40. Acest text este disponibil sub licența Creative Commons cu atribuire și distribuire în condiții identice; pot exista și clauze suplimentare. Vedeți detalii la Termenii de utilizare. Politica de confidențialitate Despre Wikipedia Termeni Versiune mobilă Dezvoltatori Statistics Cookie statement